Cea mai mare parte a securității unui eveniment se decide înainte ca primul spectator să ajungă la poartă. Vizita în locație este momentul în care planul de pe hârtie se confruntă cu realitatea: o ușă care nu se deschide, o rampă ocupată de un camion de catering sau o zonă fără semnal radio pot schimba complet dispunerea echipelor.
De ce începem cu locația, nu cu numărul de agenți
Numărul de agenți este o consecință, nu un punct de plecare. Aceeași capacitate de 5.000 de persoane cere un dispozitiv diferit într-o sală cu scaune numerotate și șase ieșiri decât pe o arenă în aer liber, cu public în picioare și o singură latură de acces. De aceea, înainte de orice ofertă serioasă, coordonatorul trebuie să parcurgă locația pe traseul pe care îl vor face publicul, artiștii, furnizorii și echipajele de intervenție.
Ce verificăm la fața locului
- Perimetrul și împrejmuirea. Unde se termină zona controlată, ce porțiuni pot fi escaladate, unde sunt necesare garduri mobile sau puncte fixe suplimentare.
- Punctele de acces. Intrările separate pentru public, artiști, presă, furnizori și invitați, plus accesul vehiculelor de urgență, care trebuie să rămână liber pe toată durata evenimentului.
- Căile de evacuare. Ieșirile, culoarele și scările trebuie să fie libere și funcționale permanent, așa cum cer Normele generale de apărare împotriva incendiilor (Ordinul MAI nr. 163/2007). Verificăm sensul de deschidere al ușilor, sistemele antipanică, iluminatul de siguranță și marcajele.
- Zonele de aglomerare. Barurile, toaletele, standurile de merchandising și zona din fața scenei, unde densitatea publicului crește cel mai repede.
- Scena și culisele. Accesul artiștilor, traseul de la vestiare la scenă, zona tehnică și pozițiile pentru barierele din fața scenei.
- Exteriorul. Parcările, zonele de debarcare, stațiile de transport în comun și traseele pe care publicul pleacă la final.
- Comunicațiile. Acoperirea stațiilor radio în toată locația, mai ales la subsoluri și în spatele scenei, și locul punctului de comandă.
Ce discutăm cu organizatorul
Locația spune doar jumătate din poveste. Cealaltă jumătate vine de la organizator: numărul estimat de participanți și profilul lor, ora deschiderii porților și programul artiștilor, politica privind obiectele interzise și băuturile, tipurile de bilete și acreditări, numărul de furnizori și orele lor de acces. Un concert cu public tânăr și o gală corporate în aceeași sală au riscuri complet diferite.
„Un plan de securitate bun se vede abia după eveniment: nu ai avut cozi, nimeni n-a ajuns unde nu trebuia și toată lumea a plecat acasă în siguranță.”
Autorități și avize
Legea nr. 60/1991 privind organizarea și desfășurarea adunărilor publice exceptează manifestările cultural-artistice și sportive de la obligația declarării prealabile, cu excepția competițiilor sportive internaționale. Asta nu înseamnă că evenimentul se desfășoară fără autorități. Pentru evenimentele mari, organizatorul se coordonează cu Jandarmeria și Poliția pentru zona exterioară și fluxurile de public, iar securitatea la incendiu ține de Inspectoratul pentru Situații de Urgență. Construcțiile și amenajările care se supun avizării sau autorizării privind securitatea la incendiu sunt stabilite prin HG nr. 571/2016.
Firma de securitate nu ține locul acestor instituții, dar trebuie să știe exact ce prevede fiecare aviz, pentru că dispozitivul de pază aplică în practică multe dintre condițiile lor: căi de evacuare libere, capacitate respectată, acces controlat.
Ce rezultă din evaluare
După vizită, coordonatorul construiește planul de securitate al evenimentului. Acesta cuprinde, de regulă:
- harta sectoarelor, cu punctele fixe și zonele de patrulare;
- numărul de agenți pe fiecare sector și programul pe ture;
- regulile de acces pentru fiecare categorie de participanți;
- procedurile pentru incidente: urgență medicală, persoană pierdută, oprirea spectacolului, evacuare;
- lanțul de comandă, canalele radio și persoanele de contact de la organizator, locație și autorități.
Planul se prezintă echipei în briefingul dinaintea deschiderii porților, iar fiecare agent își cunoaște sectorul înainte să intre publicul.